Hram: Sf. Ap. Pentru si Pavel
Comunitatea s-a structurat incet, prin venirea diversilor credinciosi: germani, italieni, unguri, austrieci si cehi. Ea a fost ingrijita de preotii din Campulung Muscel, la sarbatori sau diferite ocazii. Cu timpul s-a simtit tot mai mult nevoia unui lacas destinat serviciului divin. De aceea, in anul 1864, se cumpara, cu banii comunitatii, o casa pe Ulita Targului, de catre Ignatiu Incze, de la doamna Maria Berindei.
Primul paroh al comunitatii a fost pr. Probus Szabo, de la Craciunul anului 1869 pana in iulie 1870, urmat de calugarul pasionist Angelus Appetiti (1871-1872); iar din 1872 pana in mai 1891, ultimul paroh misionar pasionist este Antonin Ciardella, inmormantat in cimitirul "Sfantul Gheorghe" din Pitesti.
De la inceput a fost infiintata o scoala parohiala (functionand multa vreme fara stiinta Ministerului invatamantului), iar primul profesor a fost Alexandru Tones.
Capela din casa parohiala devine tot mai neincapatoare, si in anul 1895, sub indrumarea parohului de atunci, Augustin Kuczka, preot diecezan, incepe, la 2 mai, turnarea fundatiei noii constructii a bisericii, care se va ridica dupa planurile arhitectului Lapierre. Dimensiunile sunt: lungime 15 m, latime 7 m, inaltime 7 m, iar turnul de 20 m. Constructia este terminata la sfarsitul lunii iulie 1896, dar lucrarile de amenajare a bisericii continua. Se infiinteaza Asociatia cu scop pios "ingerul Pazitor" la 20 mai 1898.
Pictura bisericii este realizata de pictorul Materna.
Tot in acest rastimp, sunt confectionate altarul, amvonul si cateva statui, de firma Stiflesser din Tirol. Lucrarile se termina la 1 iunie 1897, cand are loc si sfintirea bisericii de catre Episcopul Francisc Xaveriu de Hornstein.
in 1914, este introdus iluminatul electric.
Preotul Gustav Müller s-a straduit si a reusit sa construiasca scoala parohiala care a functionat, impotriva tuturor vicisitudinilor primului razboi mondial. in jurul anul 1926, parintele Emmanuel Kreis infiinteaza o gradinita parohiala.
Dupa cutremurul din 1940, mai exact in 1942, pr. Roman Karapczynski repara biserica si face modificari de structura la presbiteriu, la o mica absida din spatele altarului si la cele doua altare laterale. in 1948 (dupa Reforma invatamantului), scoala parohiala este desfiintata, cladirile casei si ale scolii sunt nationalizate si apoi, in 1973-1974, demolate. Casa parohiala functioneaza intr-un subsol si apoi intr-o magazie, in spatele bisericii.
Dupa cutremurul din 1977, se fac reparatii capitale la cladirea bisericii, de catre pr. Iosif Gonciu, si tot atunci se reface complet pictura (executata de pictorul Dan Broscauteanu). in anul 1986, cutremurul din august a deteriorat plafonul, de aceea actualul paroh, Iosif Cobzaru, l-a reparat si a refacut pictura. Totodata au fost reparate vitraliile deteriorate in timpul celui de al doilea razboi mondial.
Dupa demolarea casei si a scolii parohiale, timp de 18 ani, s-au facut demersuri pentru construirea unei case parohiale. Abia in 13 martie 1990 se primeste aprobarea necesara si, in luna mai a aceluiasi an, incep lucrarile de constructie, care se termina in 1994. Proiectul a fost realizat de arhitectul Pompiliu Soare, din contributiile credinciosilor din Pitesti si ale Arhiepiscopiei de Bucuresti, Arhiepiscop fiind dr. Ioan Robu.
In anul 1996, se incep lucrarile de largire a bisericii, devenita neincapatoare, planurile sunt facute de arhitectul Multescu. in acelasi timp, sunt inlocuite bancile din biserica cu altele avand schelet metalic. Cheltuielile pentru aceste lucrari au fost sustinute de Congregatia Surorilor Caritatii Sfantului Apostol Paul.
La 29 octombrie 1997, s-a celebrat centenarul bisericii. in 1998 1999, se lucreaza la finisari, imprejmuire si amenajari exterioare si refacerea picturii din biserica (pentru aceasta s a primit o contributie financiara de la "Renovabis").
In anul 1991, ia fiinta gradinita "ingerul Pazitor", intr un local inchiriat pentru 10 ani. in 1999, Surorile Caritatii Sfantului Paul cumpara o casa noua si un teren de 960 mp. S a amenajat o jumatate din cladire, si la 1 noiembrie, gradinita a fost deschisa in noul local. Din ianuarie 1998, lucreaza in gradinita parohiala o sora din aceasta congregatie si ajuta alternativ doua Surori ale Caritatii Sfintei Ioana Antida.
in anul 1990 ia fiinta Societatea "Caritas - Solidaritatea Catolica". Pentru formarea spirituala a adultilor, tinerilor si copiilor se reinfiinteaza Asociatia "ingerul Pazitor". Pentru a imbina armonios latura spirituala cu cea caritativa, in anul 1998, iau fiinta Conferintele "Sfantului Petru si Paul" si cea a "Sfantului Vincentiu de Paul", cu recunoastere nationala si internationala.
In parohia Pitesti sunt trei congregatii religioase: Surorile Caritatii Sfantului Paul; Surorile Caritatii Sfintei Ioana Antida; Misionarii Oblati ai Mariei Imaculate.
Lista preotilor parohi : Probus Szabo (franciscan observant) XII 1869 VII 1870; Angelus Appetiti (pasionist) 1870 1872; Antonin Ciardella (pasionist) 1870 20 V 1891; Andrei Kucka (pr. diecezan) V 1891 XII 1891; Augustin Kuczka XII 1891 VIII 1896; Julius Dwucet 1896 1900; Wilhelm Kaluza 1901 1911; Gustav Müller 1911 1926; Emanuel Kreis 1911 1931; Luigi di Benedetto 1931 1935; Ioan Heinrich Overbeck 1936 1941; Iosif Trancioveanu 1938 1941; Roman Karapczinscki 1941 1948; Emil Kendelbacher 1948 1951; Iosif Gonciu 1951 1952, 1969 1979; Iosif Iacob 1952 1956; Ioan Tucser (Tuchscherer) 1956 1969; Ivan Cervencu 1979 1985; Iosif Cobzaru 1985 pana in prezent.
In Pitesti sunt inregistrate 263 de familii catolice cu 748 de credinciosi.
Parohia Pitesti a avut ca filiale: Curtea de Arges si Mioveni.
Din 1996, filiala Curtea de Arges a fost preluata de Parohia Campulung Muscel.
La Mioveni, s-a cumparat un teren de 1242 mp. pentru construirea unei biserici. in prezent, pe acest teren sunt in stadiu de finalizare planurile pentru construirea unui centru pentru tineret si a unei biserici.
Parohia Pitesti administreaza o casa a Arhiepiscopiei de Bucuresti si un teren de 3600 mp la Calinesti jud. Arges, unde a inceput sa functioneze, din august 1999, un atelier de tamplarie.
Dupa anul 1990, o parte din muncitorii care au lucrat la construirea Combinatului Petrochimic Pitesti si a Uzinei de Automobile Pitesti (multi erau catolici veniti din Moldova si din alte parti ale tarii) s a retras in locurile natale, altii ramanand in Pitesti, avand locuinta si intemeindu si familii.
|
Localizare pe Harta Pitesti
