Pamantul (sau Terra, uneori numita Planeta Albastra) este a treia planeta ca distanta fata de Soare in sistemul nostru solar si a cincea ca dimensiuni. Face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate in interiorul centurii de asteroizi a Sistemului Solar). Este cea mai mare din categoria planetelor telurice si singura cunoscuta pana in prezent in Univers ca fiind locuita de viata inteligenta (controversele legate de existenta vietii extraterestre continua sa existe). Pamantul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde - 4,57x10(9) - de ani, iar singurul satelit natural, numit Luna sau Selena a inceput sa-l orbiteze putin timp dupa aceea, acum 4,533 miliarde - 4,533x10(9) - de ani in urma. Suprafata Pamantului este acoperita de apa in proportie de 70,8%, restul de 29,2% fiind uscat. Uscatul este impartit in continente, iar zona acoperita de apa este impartita in oceane.
De cand s-a format, Pamantul a trecut prin numeroase procese biologice si geologice, astfel incat orice urme ale conditiilor initiale au fost sterse. Suprafata exterioara a Pamantului este impartita in mai multe placi tectonice, care migreaza treptat de-a lungul timpului. Miezul planetei este activ, fiind format din mantaua topita si miezul metalic, generator al campului magnetic. Conditiile atmosferice au fost modificate in mod decisiv de prezenta diverselor forme de viata, care creeaza o balanta ecologica ce modifica permanent conditiile de la suprafata. Exista o permanenta legatura intre Pamant si restul Universului. Astfel, Luna este cauza mareelor si a modificat continuu durata miscarii de rotatie. Toate corpurile din jurul globului terestru sunt atrase de Pamant, aceasta forta de atractie se numeste gravitatie, iar acceleratia cu care aceste corpuri cad in campul gravitational, se numeste acceleratie gravitationala. De asemenea, se crede ca o ploaie de comete ce a avut loc in perioada primordiala a Pamantului a fost motivul aparitiei oceanelor. Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat de asemenea mediul inconjurator intr-o maniera decisiva. Schimbarile de orbita ale planetei pot fi considerate raspunzatoare pentru glaciatiunile produse de-a lungul istoriei, care au acoperit suprafata terestra cu un strat de gheata. Pamantul nu are alti sateliti naturali in afara de Luna, cu toate ca asteroidul Cruithne a fost calificat in mod gresit drept un satelit al Pamantului. Cruithne a fost descoperit in 1986 si urmeaza o orbita eliptica in jurul Soarelui, asemanatoare cu raza orbitei Pamantului. Din perspectiva miscarii Terrei, Cruithne descrie o orbita in forma de potcoava in jurul Soarelui, ce nu se apropie foarte mult de planeta noastra.
Semantica
Cuvintele ce se refera la Pamant pot fi formate in mai multe moduri. Primul este folosirea radacinii terra-, cum ar fi de exemplu cuvantul terestru. Mai exista si varianta radacinii telur-, cum se poate vedea in cuvintele teluric, telurian. Ambii termeni provin de la Zeita romana Terra Mater, ce se pare ca si-a primit la randul ei numele de la vechea denumire de Tellu-s Mater. Termenii stiitifici precum geografie, geocentric, geotermal folosesc prefixul grecesc geo-, derivat din numele zeitei Gaia, echivalenta Terrei Mater in mitologia greaca.
Denumirea de Pamant este singura care nu provine din vechea mitologie greaca sau romana, spre deosebire de majoritatea corpurilor ceresti cunoscute la acea data (de exemplu Marte, Venus, Neptun, s.a.m.d.). Cuvantul "Pamant" provine din latinescul "pavimentum", care inseamna "pavaj", "drum pietruit".
Adjective: Pamantean, Terestru, Pamantesc
Simbol
Simbolul astrologic si astronomic al Pamantului este reprezentat de o cruce incadrata de un cerc ce reprezinta un meridian si Ecuatorul. O alta varianta aseaza crucea deasupra cercului.
Istoria
Pe baza dovezilor geologice, oamenii de stiinta au reusit sa reconstituie o serie de date referitoare la trecutul planetei. Se crede ca Pamantul s-a format acum 4,55 miliarde de ani, din materia norului gazos al Nebuloasei Solare, alaturi de Soare si de celelalte planete ale Sistemului Solar, Luna formandu-se ceva mai tarziu. Initial sub forma lichida, stratul exterior al planetei avea sa se raceasca, formand scoarta. Emanatiile de gaze si eruptile vulcanice au format atmosfera primara. Condensarea vaporilor de apa, alaturi de gheata din comete, aveau sa formeze oceanele. Aceasta puternica activitate chimica a fost sursa aparitiei, acum 4 miliarde de ani, a unei molecule cu capacitatea de a se inmulti si, dupa alte 500 de milioane de ani, ultimul predecesor comun al fiintelor disparea. Dezvoltarea procesului de fotosinteza a permis ca energia Soarelui sa fie utilizata direct si eficient; oxigenul rezultant s-a acumulat in atmosfera si a dat nastere stratului de ozon(O3). Inglobarea celulelor mai mici in cele mai mari a avut ca rezultat nasterea celulelor complexe, numite eucariote. Celulele din cadrul coloniilor au devenit profilate pe anumite tipuri de tesuturi, rezultand adevarate organisme multicelulare si, cu ajutorul stratului de ozon ce absorbea radiatiile ultraviolete, viata avea sa se imprastie pe toata suprafata Terrei.
De-a lungul a sute de milioane de ani, continentele s-au reunit si s-au despartit pe masura ce suprafata Pamantului se modela. In cursul acestor modelari, continentele s-au unit si au format de cateva ori supercontinente. Cel mai vechi supercontinent cunoscut, Rodinia, s-a destramat acum aproximativ 750 de milioane de ani. Continentele s-au reunit mai tarziu pentru a forma Pannotia acum 600-540 milioane de ani si mai apoi Pangeea, ce s-a destramat acum 180 milioane de ani.
In anii '60 s-a avansat ipoteza conform careia, in urma unui puternic proces glacial ce a avut loc acum 750-580 milioane de ani, in timpul Neoproterozoicului, mare parte din planeta a fost acoperita cu un strat de gheata. Aceasta ipoteza a fost denumita "Bulgarele de Zapada" (Snowball Earth) si este de un real interes intrucat este anterioara exploziei de vietuitoare din perioada Cambrianului cand formele de viata multicelulare au inceput sa prospere. De la aceasta explozie, acum aproximativ 535 milioane de ani, au avut loc 5 extinctii in masa diferite. Ultima dintre ele s-a petrecut acum 65 de milioane de ani, cand, o probabila coliziune a unui asteroid cu Terra a declansat disparitia dinozaurilor si a altor reptile de talie mare, dar a crutat viata animalelor de talie mica precum mamiferele, care pe vremea aceea aveau aspectul unor orbeti (cartita). De-a lungul ultimilor 65 de milioane de ani, specia mamiferelor s-a diversificat si, acum cateva milioane de ani, o mica primata africana si-a dezvoltat capacitatea de a sta in pozitie vericala. Acest lucru i-a dat posibilitatea sa foloseasca unelte si a incurajat comunicarea, fapt ce a stimulat aparitia unui creier mai mare. Evolutia agriculturii si apoi a civilizatiei a permis oamenilor sa preface fata Pamantul intr-o perioada scurta de timp, asa cum nici o alta fiinta nu o mai facuse, modificand atat existenta si cantitatea altor forme de viata cat si climatul planetei.
Caracteristici Fizice
Vazut din spatiul extra-terestru, mare parte din Pamant are un aspect de albastru inchis si alb datorita oceanelor si a norilor din atmosfera. Albedo-ul sau este de 36,7%, fiind depasit doar de cel al lui Venus, dintre planetele din interiorul centurii de asteroizi a Sistemului Solar. Este de asemenea si cea mai mare si densa dintre aceste planete.
Magnetosfera
Magnetosfera se intinde ca o coada lunga in partea dreapta a Pamantului. Din cand in cand, acestea se catapulteaza inapoi spre Pamant si se rasuceste in jurul planetei, provocand dereglari ale campului magnatic.
Atractia magnetica
Campul magnetic terestru e format din linii invizibile de forta magnetica care se formeaza in nucleul lichid exterior. Acestea ies la polul sud magnetic, localizat langa stramtoarea McMurdo din Antarctica, si reintra la polul nord magnetic, langa insula Price of Wales, din Arctica canadiana.
Polii magnetici sunt aproape de cei geografici, dar nu se suprapun si pozitia lor se modifica in timp. In prezent, polul nord magnetic se deplaseaza spre vest cu o viteza de 0,2 °/an. La fiecare aproximativ jumatate de milion de ani, campul magnetic al Pamantului se inverseaza. Procesul poate dura 1 000-1 500 ani, timp in care campul magnetic slabeste, iar polii se deplaseaza inainte de a-si ocupa pozitiile inversate, regasindu-si forta.
Centurile Van Allen
Zona cuprinsa de campul magnetic al Pamantului se numeste magnetosfera. Ea absoarbe particule incarcate cu energie din Soare si le prinde in 2 centuri (numite dupa descoperitorul lor, James van Allen), care inconjuara Pamantul peste Ecuator.
Caracteristicile Orbitei (Epoch J2000)
Afeliu 152.097.701 km (1,016 710 333 5 UA)
Periheliu 147.098.074 km (0,983 289 891 2 UA)
Axa Semi-majora 149.597.887,5 km (1,000 000 112 4 UA)
Axa semi-minora 149.576.999,826 km (0,999 860 486 9 UA)
Circumferinta orbitei 924.375.700 km (6,179 069 900 7 UA)
Prima viteza cosmica 7,9 km/s (de plasare pe orbita, ca satelit)
A Doua viteza cosmica 11,2 km/s (necesara pentru a parasi definitiv Pamantul)
A Treia viteza cosmica 13,6 km/s (necesara unui corp pentru a parasi sistemul solar, pornind de pe Pamant)
Deviatia Orbitei 0,016 710 219
Anul sideral 365.256 366 zile
Perioada Sinodica n/a
Viteza deplasarii pe orbita (Miscare de revolutie) 30,287 km/s (109.033 km/h)
Viteza medie a miscarii de revolutie 29,783 km/s (107.218 km/h)
Viteza minima a miscarii de revolutie 29,291 km/s (105.448 km/h)
Inclinatia orbitei 0 (7,25° fata de Ecuatorul Soarelui)
Unghiul nodului ascendent (locul in care orbita intersecteaza planul elipticii) 348,739 36°
Unghiul Periheliului 114,207 83°
Sateliti Naturali: 1 (Luna)
Caracteristici Fizice
Raport Proportie 0,996 647 1 la 1
Raportul Elipsei 0,003 352 9 la 1
Raza:
Ecuatoriala 6.378,137 km
Polara 6.356,752 km
Raza Medie 6,372.797 km
Diametru:
La Ecuator 12.756,274 km
La Poli 12.713,504 km
Mediu 12.745,594 km
Circumferinta:
La Ecuator 40.075,02 km
La Meridiane 40.007,86 km
Medie 40.041,47 km
Suprafata 510.065,600 km(2)
Uscat 148.939.100 km(2) (29,2 %)
Apa 361.126.400 km(2) (70,8 %)
Volum 1,083 207 3×1012 km(3)
Masa 5,9742×1024kg
Densitate 5.515,3 kg/m(3)
Acceleratia gravitationala la Ecuator 9,7801 m/s(2) (0,997 32 g)
Perioada rotatiei siderale 0,997 258 zile (23,934 h)
Viteza miscarii de rotatie la Ecuator 465,11 m/s
Inclinarea axei 23.439 281°
Inclinarea verticala a Polului Nord 0° (0 h 0 min 0 s)
Inclinarea orizontala 90°
Albedo 0.367
Temperatura la suprafata - min, medie, max - -88° C (185 K), 14 °C (287 K), 58°C (331 K )
Presiunea atmosferica 100 kPa (kiloPascali)
Componenti Atmosferici
Azot (N) 77 %
Oxigen (O) 21 %
Argon (Ar) 1 %
Bioxid de Carbon (CO2) 0.038%
Apa (H2O) sub forma de vapori - urme (variaza in functie de zona climatica)
|
