Marte este al patrulea corp ceresc al sistemului solar. Numele acestei planete vine de la zeul roman al razboiului. Uneori mai este numita si "Planeta Rosie" datorita infatisarii sale vazuta de pe Pamant.
Caracteristici fizice
Infatisarea rosiatica a planetei se datoreaza oxidului de fier de la suprafata. Raza planetei Marte reprezinta jumatate din cea a Terrei, iar masa sa, doar o zecime; este mai putin densa, dar aria suprafetei sale este doar cu putin mai mica ca aria suprafetei uscate a Pamantului. A treia si a patra planeta de la Soare au cam aceeasi varsta, 4,6 miliarde de ani.
Ziua martiana dureaza cu o jumatate de ora mai mult decat ziua terestra si este uneori numita sol iar anul martian dureaza aproape cat doi echivalenti pamantesti. Satelitii lui Marte sunt in numar de doi, numiti dupa cainii zeului Marte (Phobos si Deimos). Acestia sunt niste corpuri mici, intunecate si puternic marcate de cratere, la origine putand fi niste asteroizi captati de gravitatia Planetei Rosii. Satelitul Phobos, datorita perioadei sale de revolutie siderala mult mai mica decat perioada de rotatie siderala a planetei, are miscare aparenta de la vest spre est si rasare si apune de cate 2 ori intr-o zi martiana.
Atmosfera
Marte si-a pierdut magnetosfera acum 4 miliarde de ani, vantul solar interactionand direct cu ionosfera martiana, tinand atmosfera mai rarefiata decat ar fi in mod normal din cauza eliminarii atomilor din atmosfera superioara. Atmosfera martiana este relativ rarefiata; presiunea atmosferica la suprafata are o valoare de doar 0.7-0.9 kPa, in comparatie cu cea a Pamantului, de 101.3 kPa. Atmosfera ajunge pana la 11 km, pe cand, cea a Terrei la doar 6 km.
Compozitia atmosferei: 95% dioxid de carbon, 3% nitrogen, 1,6% argon, continand urme de oxigen si apa. Atmosfera este prafoasa, oferind cerului martian o culoare maroniu-roscata.
Existenta metanului indica faptul ca pe planeta a existat, sau exista, o sursa de gaz. Activitatea vulcanica, impacturile cu posibile corpuri ceresti, si existenta vietii sub forma unor microorganisme, ca metanogenele, reprezinta posibile surse.
In lunile de iarna, cand polii sunt permanent in umbra, suprafata ingheata asa tare incat 25-30% din intreaga atmosfera se condenseaza in bucati groase de gheata din CO2.
Clima
Marte are anotimpuri ce se aseamana celor de pe Pamant. Totusi, ele sunt de doua ori mai lungi, iar distanta mai mare fata de Soare face ca anul martian sa fie de aproape doua ori mai mare ca al planetei noastre. Temperaturile variaza intre -140 °C (-220 °F) si 20 °C (68 °F).
De asemenea, Marte are cele mai puternice furtuni de nisip din sistemul solar. Acestea pot varia intre furtuni pe areale mici si furtuni ce acopera intreaga planeta. Ele tind sa apara cand Marte e in pozitia cea mai apropiata de Soare, si creste temperatura la sol.
Geologie
La suprafata, Marte este alcatuita in mare parte din bazalt, cercetatorii bazandu-se pe compozitia meteoritilor martieni ajunsi pe Pamant si pe observatii din spatiu. Mare parte din planeta este acoperita de un praf mai fin ca pudra de talc. Examinarea campurilor magnetice ale lui Marte au dezvaluit ca parti din crusta planetei au fost magnetizate, una dintre teorii sustinand ca in trecut pe Marte existau placi tectonice in miscare.
Sunt probe concludente care arata ca a existat apa lichida, deoarece s-au descoperit diferite minerale care se formeaza de obicei numai in prezenta aerului.
Geografia (Areografie)
Johann Heinrich Madler si Wilhelm Beer, recunoscuti ca primii oameni care au cartografiat Luna au fost si primii "areografi". In 1840, dupa 10 ani de studiu, Mädler desena prima harta a planetei. Ecuatorul este definit de rotatia corpului, dar locatia Primului Meridian a fost specificata, ca si in cazul Terrei, alegandu-se un punct arbitrar. Un crater mic, mai tarziu numit Airy-0, localizat in Sinus Meridiani reprezinta punctul prin care trece meridianul de 0.0° longitudine.
Suprafata planetei, asa cum se poate vedea de pe Pamant, apare sub doua tipuri de areale: campii plane acoperite cu praf si nisip bogat in oxid de fier rosiatic, considerate "continente", si li s-au dat nume ca Arabia Terra sau Amazonis Planitia; si locuri mai intunecate, considerate "mari", de aici denumiri ca Mare Erythraeum, Mare Sirenum si Aurorae Sinus.
Scutul vulcanic, Olympus Mons (Muntele Olimpus), este cel mai inalt munte cunoscut din sistemul solar. Acest munte are 25 km inaltime si o baza de 600 km in diametru. In aceeasi regiune cu el se afla alti trei vulcani, numiti Arsia Mons (17 km inaltime), Pavonis Mons (14 km inaltime) si Ascraeus Mons (18 km inaltime), si cel mai mare canion, Valles Marineris, lung de 4000 km si adanc de 7 km. Pe Marte sunt si numeroase cratere de impact. Cel mai mare crater de pe Marte este Hellas Planitia. Are 2000 km in diametru si 6 km adancime, acoperit cu nisip de un rosu aprins.
Sateliti naturali: Phobos si Deimos
Marte are doi sateliti naturali, Phobos si Deimos, ce orbiteaza foarte aproape de planeta si se crede ca ar fi asteroizi capturati. Ambii au fost descoperiti in 1877 de Asaph Hall si au fost botezati dupa personajele Phobos (panica-frica) si Deimos (teroare-spaima) care, in mitologia greaca, il insotesc pe tatal lor, Ares, zeul razboiului, in batalie. La romani, Ares se identifica cu zeul Marte.De pe Marte, miscarile satelitilor Phobos si Deimos apar diferite in comparatie cu miscarea Lunii. Phobos rasare in vest, apune in est si rasare iar dupa 11 ore, in timp ce Deimos rasare in est dar foarte lent.
Orbita
Marte e mai excentric decat celelalte planete din sistemul solar, iar distanta medie pana la Soare este de 230 milioane km. Perioada de rotatie este de 687 zile pamantesti, dar o zi pe Marte e doar cu putin mai mare ca cea de pe Pamant, 24 ore, 39 minute si 35 secunde.
Odata la 780 zile se produce opozitia planetei. Atunci se afla cel mai aproape de Pamant. Distanta minima dintre Marte si Terra se situeaza intre 55 si 90 milioane km. Urmatoarea data cand Marte va fi in opozitie, va fi pe 24 decembrie 2007.
Pe 27 august 2003 a atins cea mai mica distanta fata de planeta noastra din ultimii 60.000 de ani: 55.758.006 km. Analize detaliate ale sistemului solar prevad o apropiere si mai mare in 2287.
Masurarea timpului pe Marte
Sol sau zi martiana, este durata echivalenta a unei rotatii in jurul axei proprii a planetei Marte. Valoarea ei este in jur de 24 ore 39 minute si 35 secunde.
Viata
Exista dovezi ca planeta a fost candva mult mai accesibila vietii decat este astazi, dar daca au existat vreodata organisme vii pe Marte ramane inca o intrebare deschisa. Misiunea Viking de la mijlocul anilor ’70 ce a avut ca scop detectarea de microorganisme in solul martian, a adus unele rezultate pozitive, mai tarziu combatute de multi cercetatori. In laboratorul Lyndon B. Johnson Space Center din Houston, Texas s-au gasit componente organice in asteroidul ALH84001, care se crede ca ar proveni de pe Marte
Explorarea planetei
Zeci de sateliti pe orbita (astronomie), rovere si vehicule spatiale au fost trimise de Uniunea Sovietica, Statele Unite, Europa si Japonia sa studieze suprafata, climatul si areografia planetei rosii. Aproape doua-treimi dintre acestea au esuat intr-un fel sau altul inainte de a termina sau chiar inainte de a-si incepe misiunile. Mare parte din misiuni au esuat datorita problemelor tehnice, insa, cu cateva dintre aceste vehicule spatiale nu se stie ce s-a intamplat, iar din acest motiv, unii cercetatori, pe jumatate glumind, vorbesc despre un "Triunghi al Bermudelor" intre Pamant si Marte, sau de un blestem al planetei, ori chiar despre un "Mare Varcolac Galactic" ce se hraneste cu acestea.
Misiuni din trecut
Prima misiune de succes a fost Mariner 4, lansata in 1964 de catre NASA. Primele obiecte ce au ajuns pe pamant martian au fost doua probe trimise de sovietici, in 1971, dar ambele au pierdut contactul dupa cateva secunde. A urmat in 1975 programul Viking, iar doua vehicule au ajuns pe sol in 1976 ce au ramas operationale pentru mai multi ani.
Misiuni curente
A urmat esecul din 1992 cu satelitul Mars Observer. Apoi, in 1996 NASA a lansat Mars Global Surveyor ce a fost un real succes, prima misiune de cartografiere terminandu-se in 2001. La numai o luna de la lansarea lui Surveyor, a urmat misiunea Mars Pathfinder, un vehicul robotizat de explorare aterizand in Ares Vallis.
In 2003, ESA (Agentia Spatiala Europeana) lanseaza Mars Express ce consta din satelitul Mars Express Orbiter si landerul Beagle 2. La inceputul anului 2004 se anunta descoperirea metanului in atmosfera martiana. ESA anunta in iunie 2006 existenta aurorei boreale pe Marte.
Tot in 2003, NASA trimite pe Marte roverele Spirit si Opportunity. Acestea au adus dovezi concludente ca pe Marte a existat candva apa.
Pe viitor
Urmatoarea misiune, Phoenix Lander, este programata pentru 2007, urmata de Mars Science Laboratory in 2009, si Phobos-Grunt, ce are ca scop aducerea de probe de pe satelitul natural Phobos.
Agentia Spatiala Europeana spera sa trimita oameni pe Marte prin 2030-2035. Dar inainte de asta, agentia va lansa ExoMars, in 2013. De asemenea, astronauti vor fi trimisi pe Luna intre 2020 si 2025. Initial, ESA planuise o aventura in comun cu SUA, dar legea din Statele Unite interzice transmiterea de informatii legate de tehnologia spatiala, ceea ce a determinat o competitie intre cele doua.
Observatii
Cand ne uitam cu ochiul liber, vedem ca Marte alterneaza de la galben, portocaliu, la rosu, si variaza in luminozitate mai mult decat oricare alta planeta a sistemului solar. In momentele cele mai favorabile - ce apar de doua ori la 32 de ani, alternativ la intervale de 15 si 17 ani, si intotdeauna intre sfarsitul lui iulie si sfarsitul lui septembrie – suprafata planetei se poate vedea detaliat printr-un telescop; chiar si polii inghetati sunt vizibili.
Pe 10 noiembrie 2084, Soarele, Pamantul si Marte se vor alinia.
Nume si semnificatii
Planeta isi poarta numele dupa zeul roman al razboiului. In astronomia babiloniana, planeta a fost numita dupa Nergal, zeitate a focului, a razboiului si a dezastrelor, probabil datorita infatisarii sale rosiatice. Cand grecii au gasit in Nergal corespondentul zeului Ares, au numit planeta Areos aster sau "astrul lui Ares". Apoi, urmarind identificarea lui Ares in Marte, Areos aster se transforma in stella Martis. In mitologia hindusa, Marte este cunoscut ca Mangala. Planeta mai este numita si Angaraka, in sanscrita. In ebraica, Marte corespunde lui Ma’adim – "cel ce roseste" – de aici si-a luat numele cel mai mare canion de pe Marte – Ma’adim Vallis.
Simbolul planetei, un cerc cu o sageata cu varful in sus, folosit in astronomie, este o reprezentare stilizata a scutului si a sulitei, folosita de romani. Marte, in mitologia romana era zeul razboiului si patronul luptatorilor. De asemenea, simbolul mai este folosit in biologie, reprezentand sexul masculin.
Date generale
Descoperire - cunoscuta din antichitate
Sateliti - Phobos, Deimos
Caracteristicile orbitei
Semiaxa mare 227,936637 mil. km - 1,52366231 u.a.
Distanta la periheliu 206,644545 mil. km - 1,38133346 u.a.
Distanta la afeliu 249,228730 mil. km - 1,66599116 u.a.
Excentricitatea 0,09341233
Argumentul periheliului 286.46230°
Perioada siderala 686,9600 zile
Perioada sinodica 779,96 zile
Viteza medie pe orbita 24,077 km/s
Inclinarea fata de ecliptica 1,85061°
Inclinarea fata de ecuatorul Soarelui 5.65°
Longitudinea nodului ascendent 49.57854°
Date fizice
Raza ecuatoriala = 3396 km
Inclinarea ecuatoriala = 25° 12'
Gravitatie = 3,7 m/s(2)
Raza polara 3396,2 km
Raza ecuatoriala 3376,2 km - 53,25 % din raza Pamantului
Turtirea 0.00589
Aria suprafetei 144,798465 mil. km(2)
Volumul 1,6318x10(11) km(3) - 15 % din cel al Pamantului
Masa 6,4185x10(23) kg - 10,7 % din masa Pamantunul)
Densitatea medie 3934 kg/m(3)
Acceleratia gravitationala la suprafata 3,69 m/s(2)
Viteza de eliberare 5,027 km/s
Perioada rotatiei siderale 24,622962 h - 1,029 zile pamantesti
Perioada orbitala = 1,881 ani pamantesti
Viteza orbitala = 24,1 km/s
Distanta fata de Soare
- Medie = 1,524 ua (227,9 milioane km)
- Maxima = 1,665 ua (249,1 milioane km)
- Minima = 1,382 ua (206,7 milioane km)
Excentricitatea orbitei = 0,0935
Inclinarea orbitei = 1°51'
Gazul predominant in atmosfera: CO2
Temperatura: -140/+20 °C
Albedo 0.15
|
